Hrişca este un aliment popular şi tradiţional
în ţări precum Rusia, Ucraina, Franţa şi Polonia. În România, hrişca este la
mare căutare mai ales în Bucovina, unde este un ingredient tradiţional pentru
sarmale.
Hrişca este bogată în vitaminele
E, B1 şi B2, dar şi în proteine, carbohidraţi, fibre, fosfor, magneziu, cupru,
zinc, mangan, seleniu şi fier.
Desi nu este o cereala, hrisca
intruneste calitatile fainei de grau integrala. Este de fapt superioara graului
din multe puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten,
contine cantitati mari de lizina (aminoacid esential), fier, seleniu si
mai mult calciu cantitati impresionante de antioxidanti si
se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei care au intoleranta la cereale.
De exemplu, în cazul magneziului,
oligoelementul cu rol capital în procesele matabolice, o porţie de 120 grame de
hirşcă acoperă necesarul pentru o zi.
De asemenea, hrişca mai oferă
carbohidraţi într-un procent oscilând între 70 şi 80% şi proteine într-un
raport de 18% (peste 90% dintre acestea fiind cu aport biologic deosebit). De fapt, la capitolul proteine, hrişca
depăşeşte toate cerealele.
O altă prezenţă remarcabilă o
constituie grupul numeros de aminoacizi esenţiali precum
arginina
lizina
treonina
triptofanul
cisteina
alături de compuşii cu proprietăţi antioxidante cum este rutinul şi taninurile.
arginina
lizina
treonina
triptofanul
cisteina
alături de compuşii cu proprietăţi antioxidante cum este rutinul şi taninurile.
BENEFICII
- menţine nivelul de glucoză din sânge în limitele normal
- previne instalarea diabetului de tip II
- vitaminele şi mineralele din boabele de hrişcă scad probabilitatea de a face numeroase forme de cancer (cancer gastric, pulmonar, esofagian sau colo-rectal
- menţine tânăr sistemul nervos
- îmbunătăţeşte capacitatea de reţinere şi memorare
- vă protejează împotriva accidentelor vasculare
- scade colesterolul
- ţine sub control tensiunea arteriala
- previne apariţia pietrelor la bilă
ALTE 7 MOTIVE S-O CONSUMI
• Nu conţine gluten. De departe cel
mai mare atu al acestui aliment este faptul că în compoziţia sa nu există
gluten. Este vorba despre proteina prezentă în cereale, precum grâu, orz,
secară sau ovăz, care deţine o fracţiune proteică toxică, numită gliadina, la
care unele persoane pot dezvolta intoleranţă în formă uşoară (cu manifestări
digestive trecătoare: dureri abdominale, flatulenţă, balonare şi diaree) ori
gravă, adică boala celiacă (afecţiune inflamatorie cronică a intestinului
subţire, caraterizată prin malabsorbţie).
• Nu pune în pericol silueta, ba dimpotrivă
participă la definirea ei. Asta pentru că este săracă în grăsimi
(1,8-2,7%), puţin calorică (154 de calorii la 100 de grame), dar săţioasă şi
bogată în fibre insolubile şi substanţe cu efect diuretic, care ajută la
eliminarea excesului de apă din corp.
• Favorizează producerea de bifidobacterii
şi stimuleaza activitatea bacteriilor bune din tubul digestiv, fiind
considerată de anumiţi cercetători un aliment probiotic.
• Ţine nivelul glicemiei sub control,
datorită unui tip de inositol din compoziţie (implicat în mecanismele secundare
se reglare a sintezei de insulină). Din acest punct de vedere, hrişca este
studiată cu mult interes nu numai în cazul persoanelor cu diabet
insulinodependent, dar şi a femeilor care manifestă Sindromul Ovarelor
Polichistice.
• Stabilizează valorile tensiunii arteriale,
previne apariţia şi împiedică evoluţia ischemiei cardiace, dar şi a
tromboflebitei. Un mare merit în acest sens îl are principiul activ numit
colina, pe care hrişca îl conţine din abundenţă.
• Previne boala canceroasă. Într-un
studiu dat publicităţii în 2008, cercetătorul american dr. George Inglett
afirma că, în urma testelor de laborator şi de medicină experimentală, au fost
puse în evidenţă proprietăţi antimutagene şi antitumorale remarcabile ale
hrişcăi. Compuşii fenolici, vitaminele, oligoelementele şi fibrele alimentare
din boabele sale contribuie la reducerea semnificativă a riscului de a face
numeroase forme de cancer, între care figurează şi cele mai agresive tipuri:
colo-rectal, gastric, esofagian şi pulmonar.
• Curăţă ficatul şi bila. Hrişca
este considerată a fi un excelent tonic hepatic şi un aliat important contra
litiazei biliare (pietrelor la fiere), în special în cazul femeilor, care sunt
de peste trei ori mai expuse la această afecţiune în comparaţie cu bărbaţii.
• Încetineşte îmbătrânirea. Un
studiu japonez făcut în 1996, sub conducerea dr. Mitsuru Watanabe, a scos la
iveală faptul că hrişca are o combinaţie unică de substanţe cu efect
antioxidant, care protejează celulele de degradare şi îmbătrânire prematură.
CUM
SA CONSUMAM HRISCA?
Ele
pot fi consumate crude, fierte sau prajite, simple sau in amestec cu alte
alimente, sau ca faina, de asemenea in numeroase combinatii.
Ø
combinati faina de hrisca cu faina de grau
integrala pentru a face paini delicioase, briose sau clatite,
Ø
gatiti o oala de hrisca pentru o schimbare de
ritm de la fulgi de ovaz fiert pentru un mic dejun delicios,
Ø
adaugati hrisca fierta in supe sau tocane pentru
a oferi un gust mai rezistent si o textura mai profunda,
Ø
adaugati la carnea de pui, mazare, seminte de
dovleac si prazul fiert si racit hrisca pentru a obtine o salata delicioasa
pentru un pranz sau cina,
Ø
clatite cu faina de hrisca si umplute cu gem,
ciocolata sunt perfecte atunci, cand avem nevoie de un desert delicios.
Datorita compozitiei sale hrisca
este inclusa in alcatuirea unor meniuri variate, in dietele multor boli, iar
recent a fost inclusa in curele de slabire. Este recomandata pentru cei care
sufera de afectiuni cardio-vasculare in general si atreoscleroza si
hipertensiune arteriala in special, celor cu edeme de diferite naturi,
persoanelor cu diabet zaharat si fragilitate vasculara, combate hemoragiile.
CONTRAINDICATII
SI PRECAUTII IN CONSUM
Mare atenţie!!!
Persoanele diagnosticate cu fagopyrism – o afecţiune care constă în
fotosensibilizarea acută a pielii – nu trebuie să consume hrişcă în cantităţi mari
(în special planta verde sau sucul extras din planta verde). Cu alte cuvinte, persoanele care au
pielea foarte albă trebuie să evite consumul de hrişcă întrucât acesta
determină apariţia de pete roşii şi dureri sub formă de arsuri care persistă
chiar şi 3-4 zile.
”Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentaţie şi activitatea fizică.” Hipocrate
Alin Diaconu- Antrenor Personal, Pshiholog si Nutritionist: 0727379986.