Psihologie sportiva ; Violenta si agresivitatea in sport - Psiholog sportiv si antrenor :Alin Diaconu

Termenul "agresivitate in sport" a fost folosit în mod curent pentru a defini o gamă de comportamente diferite: izbucniri violente, bătaia, jucătorul agresiv care atacă intenţionat în fotbal, lovirea agresivă a unui adversar. În  psihologia sportivă agresiunea este atribuită oricărui comportament intenţionat pentru a răni un alt individ sau obiect prin mijloace verbale sau fizice.

Se poate preciza că, agresiunea include comportament, agresiunea include intenţie, agresiunea implică degradarea sau tulburarea unei alte persoane sau obiecte. Literatura psihologică sportivă diferenţiază între agresivitatea instrumentală şi cea care are ceva drept ţintă Una din sursele posibile ale agresiunii în sport implică natura competiţiei. Una din cele mai recente teorii psihologice a dezvoltat explicare agresiuni ca ipoteză de frustrare-agresiune. Această teorie sugerează că frustrarea amplifică probabilitatea comportamentului agresiv; în acest caz, frustrarea este definită drept răspuns cu ţintă blocată.
   Nivelul contactului fizic între sportivi a fost sugerat drept factor motivaţional al comportamentului agresiv. însăşi natura anumitor sporturi (hochei pe gheaţă, rugbi, şi într-o oarecare măsură şi baschetul) necesită un nivel ridicat al contactului fizic, reacţia la contactul fizic fiind diferită în funcţie de cum este perceput actul.        Există diferite teorii şi concepţii despre agresivitate: teoriile învăţării, ale agresiunii-frustrării, concepţiile psihanalitice şi etologice.

Teoriile învăţării
Inspirate din conceptele comportamentale, aceste teorii se bazează pe principiul dobândirii comportamentelor agresive prin învăţare. Dintre cei care au propus perspectiva influenţei sociale cel mai notabil este Albert Bandura (1973) care afirmă că agresiunea este un comportament social cerut, ales şi menţinut la fel ca şi alte comportamente. Bandura consideră că învăţăm şi preluăm comportamentele agresive: prin influenţare directă şi prin învăţarea din observaţii. Spre deosebire de teoriile instinctuale şi cele induse, teoria influenţei sociale nu propune influenţarea constantă spre agresiune. Potrivit teoriei, agresiunea este dobândită prin încurajare şi modelare iar indivizii agresează numai în condiţii care facilitează comportamentele agresive.
Teoria agresiunii -frustrării
Teoriile induse, a doua mare perspectivă teoretică asupra agresiunii, are mai mare credibilitate printre psihologi. Cea mai de seamă perspectivă indusă este ipoteza fustaţio-agresiunii propusă de Dollard, Doob, Miller, Mowrer şi Sears Cele două propuneri cheie ale ipotezei lui Dollard sunt că: -fustraţia duce întotdeauna la o formă de agresiune; -agresiunea întotdeauna frânează fustraţia. De fapt, frustraţia nu cauzează agresiune în mod direct. Dimpotrivă, frustraţia care reprezintă orice blocare în comportamentul orientat către un scop, induce o instigare spre agresiune cunoscută ca agresiune indusă. Această agresiune indusă, se apreciază, facilitează comportamentul agresiv
Concepţia psihanalitică
În teoria despre excitaţie, Freud introduce două grupe de instincte complet diferite, instinctele vieţii sau Eros şi instinctele morţii sau Thanatos. Instinctul sexual aparţine primului grup, în timp ce impulsurile agresive, prin tendinţa lor destructivă, aparţin celui de-al doilea
Abordarea etologică
Teoriile instinctuale, propun ca teză agresivitatea ca fiind o caracteristică înnăscută a tuturor indivizilor: suntem născuţi cu un instinct care face inevitabil comportamentul agresiv. Teoriile instinctuale se împart, din perspectivă etologică, au două orientări principale: agresiunii reale sau indirecte. Cealaltă mare teorie a instinctului, din perspectiva etologică este în mare măsură cunoscută datorită lucrărilor K. Lorentz. Lorentz şi alţi etologişti afirmă că instinctul agresiv este un instinct înnăscut de luptă care s-a dezv. de-a lungul evol.  speciei umane.
Catarsisul          
Catarsisul este definit ca o descărcare emoţională, ca o deliberare şi o exteriorizare a agresivităţii, efectul catarsic corespunzând unei diminuări a tendinţei de a agresa.
Cercetările psihologiei sportive efectuate asupra relaţiei dintre agresiune şi sport au pornit pe trei direcţii: unii cercetători percep agresiunea în sport ca un catharsis care permite eliberarea impulsurilor agresive şi reduce comportamentul agresiv în situaţiile sportive; alţi cercetători au examinat antecedentele şi consecinţele agresiunii în sport alţii s-au preocupat de efectele comportamentului agresiv în manifestările sportive. Cea mai discutată problemă a agresiunii în psihologia sportivă este dacă activitatea sportivă, poate acţiona ca un catharsis care ar reduce comportamentul agresiv în situaţii nesportive.

Gladiator Combat Academy 

Dupa modelul american de antrenament Outdoors in mediul urban va oferim tehnici de lupta:
- box
- kick-boxing
- muai tay
- autoaparare impotriva armelor albe
- antrenamente cardio
+ cantonamente organizate.

Abonamnet redus: 8 sedinte/luna (2 sedinte/saptamana) box+ cardio   
Abonament full: 12 sedinte/luna (3 sedinte/saptamana)  
Abonament cu antrenor personal
CONTACT:
Id yahoo: diaconu_alin90      E-mail: diaconu_alin90@yahoo.com